- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
Stema comunei BRĂNEȘTI, județul Dâmbovița
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Brăneşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În şef, în câmp argintiu, se află un stejar dezrădăcinat cu frunze şi ghinde, de culoare verde.
În partea inferioară, câmpul central albastru este partiţionat în vârf de ţeapă cu un câmp verde. În câmp albastru, în dreapta sus, se află un cuc stând pe o creangă, văzut din profil, cu un clopoţel la gât, totul de aur, iar în stânga sus, se află o carte deschisă de aur, inscripţionată cu negru. În vârful de ţeapă, se află plasată o biserică, privită din faţă.
Biserica are o intrare centrală dreptunghiulară, străjuită de două coloane, deasupra cărora se află un portic cu trei ape vizibile. În dreapta şi stânga intrării în biserică se află câte o fereastră dreptunghiulară, cu trei ochiuri pătrate, plasate pe verticală. Acoperişul bisericii este în două ape, surmontat de trei turle hexagonale, cu câte o cupolă rotundă, surmontate fiecare de câte o cruce. În centrul acoperişului, între turle, se află o cruce.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Stejarul face referire la etimologia numelui localităţii „branişte” şi la tradiţia în silvicultură, Liceul Silvic Brăneşti fiind prima şcoală superioară de silvicultură din România.
Biserica cu trei turnuri reprezintă schitul de călugăriţe ce datează din anul 1813 pe moşia Pasărea a stolnicului Grigore Asan, fiind construit de arhimandritul Timotei şi reconstruit, în anul 1847, de arhimandritul Calinic.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr.296 din 23 qprilie 2014).
Stema comunei Bucșani, județul Dâmbovița
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Bucşani se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat şi semităiat la dextra.
În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află un zimbru negru, redat din profil spre dreapta.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o sondă de extracţie de aur.
În stânga, în câmp roşu, se află un bărbat cu mustaţă, redat în întregime şi văzut din faţă, cu capul întors ½ spre stânga, purtând pantofi, cămaşă, cravată, costum, cu haina închisă cu cinci nasturi, încins cu o centură la mijloc, iar pe cap având o pălărie aşezată cu calota în bandă şi cu borul în bară; bărbatul stă cu picioarele pe un podium paralelipipedic, rezemat, cu palma dreaptă în supinaţie, cu cea stânga în pronaţie, de partea superioară a unui pătrat, aflat în spatele său şi care îi ajunge până la jumătate, încărcat cu două săritoare, lipit, cu marginea inferioară, de partea din spate a paralelipipedului, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Zimbrul face trimitere la Zimbrăria „Neagră”, administrată de Ocolul Silvic Bucşani.
Sonda reprezintă activitatea specifică zonei, extracţia de petrol.
Bărbatul îl evocă pe Jean Dalles, de pe statuia aflată la intrarea în Parcul „Dalles” din localitate, a cărui familie a fondat în anul 1870 Parcul Dendrologic şi care a realizat mai multe obiective importante, printre care: Şcoala „Dora Dalles” (1898), Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (1894), Spitalul Bucşani, sediul Primăriei Bucşani, declarate astăzi monumente istorice.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 528 din 16 iulie 2015).
Stema comunei Cândești, județul Dâmbovița
Stema comunei Cândeşti, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară se află o cruce treflată de aur, cu braţul vertical alungit în partea inferioară, având deasupra şi pe flancuri 5 stele de aur, poziţionate în semicerc, la distanţă egală una de alta.
În vârful scutului se află un copac de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Crucea reprezintă biserica de lemn de la Vârtop.
Cele 5 stele indică numărul satelor componente ale localităţii.
Brâul undat reprezintă râul Dâmboviţa, care străbate localitatea.
Copacul simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, pomicultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 14 august 2013).
Stema comunei Ciocănești, județul Dâmbovița
Stema comunei Ciocănești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în furcă răsturnată.
În partea dreaptă superioară, pe fond roşu, se află o acvilă bicefală de argint.
În stângă superioară, pe fond albastru (azur), se află o mătură de aur, cu coadă lungă, aşezată în pal.
În partea inferioară, pe fond de argint, vârful scutului ondulat albastru (azur) este încărcat cu un nufăr natural.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Acvila (specie de vultur) bicefală reprezintă un element component din blazonul familiei Cantacuzino, ce a clădit în zonă un conac.
Mătura semnifică îndeletnicirea locuitorilor, meşteşugul confecţionării măturilor de paie cu cozi lungi şi scurte.
Nufărul şi vârful scutului ondulat fac referire la nuferii albi pe cale de dispariţie de pe râul Colentina ce traversează localitatea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 754 din 17 septembrie 2019).
Stema comunei Doicești, județul Dâmbovița
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Doicești, județul Dâmbovița
Descrierea stemei:
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Doiceşti se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară se află bustul domnitorului Constantin Brâncoveanu, de aur.
În vârful scutului se află o cruce treflată de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Bustul lui Constantin Brâncoveanu aminteşte de prezenţa domnitorului şi a ctitoriilor sale pe teritoriul localităţii.
Crucea treflată simbolizează biserica „Naşterea Maicii Domnului”, ctitorită în anul 1706 în stil brâncovenesc.
Brâul undat reprezintă râul Ialomiţa.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 673 din 26 septembrie 2012).
Stema comunei Dragodana, județul Dâmbovița
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Dragodana se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.În interiorul scutului, în partea superioară, în câmp de aur, se află o inimă surmontată de o cruce ortodoxă, totul de culoare roşie.În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află 7 frunze de stejar de aur, poziţionate 3: 2: 2.În partea inferioară, în stânga, în câmp verde, se află un dextroşer împlătoşat, mişcând din flancul stâng, ţinând o spadă poziţionată în bară şi flancată în partea superioară de 2 trandafiri, totul de argint.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificaţiile elementelor însumateInima surmontată de cruce reprezintă elemente preluate din blazonul familiei Catargi, iar dextroşerul cu spada şi trandafirii sunt elemente preluate din blazonul familiei Creţeanu.Frunzele de stejar simbolizează bogăţia silvică a zonei, iar numărul frunzelor reprezintă numărul satelor componente ale localităţii.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 29 martie 2013).
Stema comunei Dragomirești, județul Dâmbovița
Stema comunei Dragomireşti, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară se află o oală de aur, cu convexităţi pe flancuri, având partea de sus evazată şi o toartă mică în partea stângă sus; oala se suprapune peste jumătatea din stânga a unei farfurii de aur, văzută din faţă. În dreapta şi în stânga ansamblului se află câte o roată dinţată de argint.
În vârful scutului se află o sondă pe o colină neagră.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Oala şi farfuria reprezintă una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, olăritul.
Roţile dinţate evocă prezenţa unei unităţi economice în zonă.
Sonda simbolizează resursele petroliere din subsolul localităţii.
Brâul undat reprezintă râul Dâmboviţa, care străbate localitatea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 14 august 2013).
Stema comunei I.L.Caragiale, județul Dâmbovița
Stema comunei I. L. Caragiale, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
în partea superioară, în câmp albastru, se află un bust de bărbat redat din faţă, cu mustaţă, purtând pe cap o pălărie aşezată oblic, aproape în bară, cu jumătatea borului din stânga uşor ridicată, îmbrăcat cu cămaşă, cravată, vestă închisă pe mijloc, cu şapte nasturi, trei la dreapta, patru la stânga, cu sacou descheiat.
în vârful scutului, în câmp argintiu, se află un stejar verde, al cărui trunchi se evazează în partea de jos, mai pronunţat spre dextra.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Bustul reprezintă dramaturgul Ion Luca Caragiale, născut în localitate şi dă denumirea acesteia.
Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 480 din 28 iunie 2016).
Stema comunei Lungulețu, județul Dâmbovița
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Lunguleţu se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.În partea superioară se află o biserică de argint, cu pridvor mărginit de o balustradă, cu scara formată din trei trepte, cu uşa ajurată negru, cu acoperişul sprijinit pe patru stâlpi şi cu o turlă având acoperiş triunghiular, în vârful căreia este aşezată o cruce.În vârful scutului se află, în dreapta, un coş încărcat cu cartofi, totul de aur, iar în stânga o varză verde.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificaţiile elementelor însumateBiserica aminteşte de biserica Pantazi din localitate, monument istoric construit în anul 1732.Brâul undat simbolizează râul Dâmboviţa, care străbate localitatea.Coşul cu cartofi şi varza reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, legumicultura.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 263 din 15 mai 2013).
Stema comunei Niculești, județul Dâmbovița
Stema comunei Niculeşti, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară se află 3 ramuri de stejar, cu câte două frunze în partea de sus şi cu câte două fructe în partea inferioară, dispuse în „V” întors.
În vârful scutului se află 3 spice de grâu de aur, poziţionate în bandă – pal – bară.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cele 3 ramuri de stejar reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
Brâul undat evocă pârâul Coadele Snagovului, care traversează localitatea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1010 din 02 Noi 2004).
Stema comunei Nucet, județul Dâmbovița
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Nucet se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint, încărcat cu un peşte albastru.În partea superioară, se află un clopot de aur, terminat cu o cruce treflată.În partea inferioară, pe fond albastru, se află o ramură de nuc cu trei fructe, poziţionată în pal, totul de aur.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificaţiile elementelor însumateClopotul simbolizează Mănăstirea Nucet, ctitorită de pârcălabul Gherghina şi soţia sa, Neaga, la sfârşitul secolului al XV-lea.Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii, iar peştele evocă activitatea de cercetare pentru ameliorarea genetică a peştilor de cultură.Ramura de nuc face trimitere la denumirea localităţii, iar numărul nucilor indică satele componente care alcătuiesc comuna.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 20 din 12 ianuarie 2015).
Stema comunei Ocnița, județul Dâmbovița
Stema comunei Ocniţa, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o sondă de foraj neagră.În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o ghindă aşezată în bandă şi o frunză de stejar dispusă în bară, ambele de aur, orientate în sus şi îmbinate la extremităţile inferioare.În partea inferioară, în dreapta, pe câmp albastru, se află o prună, poziţionată în pal, dotată în partea de sus cu o codiţă, de la jumătatea căreia porneşte o frunză, totul de aur.În partea inferioară, în stânga, pe câmp argintiu, se află două ciocane negre dispuse în săritoare.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificaţiile elementelor însumateSonda face referire la activitatea specifică a zonei, extracţia de petrol.Frunza de stejar cu ghindă şi pruna simbolizează bogăţia silvică şi pomicolă a zonei.Ciocanele dau denumirea localităţii, care provine de la ocna de sare.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din 29 octombrie 2014).
Stema comunei Odobești, județul Dâmbovița
Stema comunei Odobeşti, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi despicat.
În partea superioară, în dreapta, pe fond albastru, se află un pod cu doi piloni, de aur.
În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află o oală de argint, având două toarte poziţionate în partea superioară şi un ornament dantelat dispus în fascie ale cărui extremităţi pornesc de la extremităţile inferioare ale toartelor.
În partea inferioară, în dreapta, pe fond roşu, se află un coş împletit din nuiele, de argint.
În partea inferioară, în stânga, pe fond albastru, se află un mănunchi de şase spice de grâu de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Podul face legătura între localităţile Odobeşti şi Corbii Mari, fiind construit peste râul Argeş în anul 1902.
Oala şi coşul de răchită simbolizează activităţile specifice zonei, respectiv olăritul şi împletitul răchitei.
Brâul undat reprezintă râul Argeş.
Mănunchiul de spice de grâu reprezintă culturile agricole specifice zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din 29 octombrie 20014).
Stema comunei Perșinari, județul Dâmbovița
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Perşinari se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, pe care este poziţionată o partitură muzicală.
În partea superioară se află o căruţă cu coviltir, redată din profil, trasă de doi cai, totul de argint.
În partea inferioară se află trei pumnale, cel din mijloc mai mare, cele de pe flancuri egale, fiecare cu mâner scurt şi mai gros decât lama, aşezate în pal, toate de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Căruţa cu coviltir face trimitere la ocupaţia de bază a locuitorilor.
Brâul undat reprezintă râul Dâmboviţa, care străbate teritoriul comunei.
Partitura muzicală reprezintă un pasaj din piesa „Lume, dacă pier din tine” aflată în repertoriul cântăreţului de muzică populară Ion Dolănescu, născut în această comună şi declarat cetăţean de onoare al comunei post-mortem.
Pumnalele simbolizează piese din tezaurul arheologic descoperit în localitate.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 20 din 12 Ianuarie 2015).
Stema comunei Pietrari, județul Dâmbovița
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Pietrari se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.În partea superioară se află 5 mere roşii, având câte o codiţă cu două frunze verzi, poziţionate în linie.În vârful scutului se află o piatră de moară de argint, aşezată 3/4 spre stânga.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificaţiile elementelor însumateMerele simbolizează bogăţia pomicolă a zonei, iar numărul lor face referire la numărul satelor componente ale localităţii.Brâul undat reprezintă pârâul Râul Alb şi pârâul Strâmba, care străbat localitatea.Piatra de moară dă denumirea localităţii şi reprezintă o mai veche ocupaţie a locuitorilor din secolul al XVII-lea, „ocnele care taie pietre de moară”.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 29 martie 2013).
Stema comunei Răzvad, județul Dâmbovița
Stema comunei Răzvad, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.În partea superioară, în dreapta, pe fond albastru, se află silueta unei biserici de argint, văzută din faţă cu navă dreptunghiulară şi uşă neagră; acoperişul în două ape se termină cu o cruce treflată de argint.În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află trei spice de grâu de aur.În partea inferioară, în dreapta, pe fond roşu, se află un ciorchine de strugure.În partea inferioară, în stânga, pe fond albastru, se află o coroană de aur cu trei fleuroane.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificaţiile elementelor însumateBiserica reprezintă biserica-mănăstire Gorgota, din satul cu acelaşi nume, care a fost zidită de Pătraşcu cel Bun.Spicele de grâu fac referire la ocupaţia locuitorilor, agricultura, iar ciorchinele de strugure aminteşte de bogăţia viticolă a zonei.Coroana cu fleuroane simbolizează că Răzvadul, cel mai vechi sat din judeţul Dâmboviţa, era satul domnesc al marilor voievozi Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu şi Matei Basarab.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din 29 octombire 2014).
Stema comunei Sălcioara, județul Dâmbovița
Descrierea stemei
Stema comunei Sălcioara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de argint, având în vârful scutului un câmp verde, din mijlocul căruia se înalță o salcie de aceeași culoare, pe trunchiul căreia broșează un cal negru cu piciorul drept anterior ridicat; cu un brâu ondulat, de argint, poziționat în talpă.În câmpul albastru, al șefului, se află câte trei spice de grâu de aur ușor curbate spre flancuri, care se unesc la bază și care sunt așezate, cele din dreapta, în bandă, cele din stânga, în bară.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.Salcia este o armă vorbitoare ce face trimitere la denumirea localității și la bogăția silvică a zonei.Calul face referire la o altă ocupație de bază a locuitorilor, creșterea cailor, precum și la concursul hipic de anduranță numit Shagya Sălcioara, organizat în localitate.Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râurile Dâmbovița și Ilfov.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 50 din 27 ianuarie 2020).